2 Aprilie-Ziua Internațională a Conștientizării Autismului

Aprilie 2, 2012

http://www.lightitupblue.org/Markslist/home.do

Anunțuri

Invitație la Balul Albastru

Martie 26, 2012

Invitatie Balul Albastru

Atelier de dans si arte creative

Septembrie 29, 2011

Va propunem acum acest program si pentru copiii cu varsta curpinsa intre 5 si 8 ani!

Fara a ne propune un nou tip de tratament, dar cu obiective clare si un scop bine definit, am creat acest
Atelier de dans si arte creative.

Scopul atelierului este includerea copiilor cu autism (si alte nevoi speciale) in viata sociala folosind o
modalitate artistica de interactiune si manifestare.

Grupul se va desfasura cu frecventa saptamanala, avand in componenta minim 7 copii. Grupul va fi mixt, ceea ce inseamna ca va aduce impreuna copii si voluntari.

Obiectivele propuse :
1.O mai buna coordonare motrica
2. Acceptarea contactului fizic si al interactiunilor/ desensibilizare
3. Stimularea senzoriala in moduri creative
4. Relationare adaptata cu adulti si copii
5. Invatare prin imitare
6. Integrarea autostimularilor in activitati fizice
7. Scaderea frustrarii dezvoltand noi modalitati de comunicare
8. Crearea unui spatiu de bunadispozitie si placerea de a fi intr-un grup

Viziune – Crearea unui spatiu de dezvoltare si exprimare pentru fiecare, bazat pe acceptare si incluziune

Metodele folosite :
1. Art-terapie
2. Terapii relationale
3. Dans contemporan

Stimularea multipla, imbinarea metodelor terapeutice, inca de la o varsta timpurie reprezinta o premisa
favorabila in dezvoltarea copilului.

Desfasurare: In fiecare miercuri intre orele 14:00 – 15:30, incepand cu luna octombrie

Facilitatori: Plaiseanu Alina Mihaela si Porumboiu Alina – psihologi si consilieri cu experienta in lucrul cu copii ce prezinta TSA sau alte nevoi speciale.

Date de contact:
alina.plaiseanu@gmail.com 0724265015
alinaporumboiu@yahoo.com 0723671799

Diversitate in Relationare-dans si arte creative pentru copiii cu TSA

Septembrie 20, 2011

Iata invitatia noastra la un curs adresat copiilor cu TSA, cu rugamintea de a trimite mai departe si altor parinti sau gruprui de parinti ce ar putea fi interesati.

Fara a ne propune un nou tip de tratament, dar cu obiective clare si un scop bine definit, am creat acest
Atelier de dans si arte creative.

Scopul atelierului este includerea copiilor cu autism (si alte nevoi speciale) in viata sociala folosind o
modalitate artistica de interactiune si manifestare.

Grupul se va desfasura cu frecventa saptamanala, avand in componenta minim 7 copii cu varste cuprinse
intre 8 si 12 ani. Grupul va fi mixt, ceea ce inseamna ca va aduce impreuna copii si voluntari.

Obiectivele propuse :
1.O mai buna coordonare motrica
2. Acceptarea contactului fizic si al interactiunilor/ desensibilizare
3. Stimularea senzoriala in moduri creative
4. Relationare adaptata cu adulti si copii
5. Invatare prin imitare
6. Integrarea autostimularilor in activitati fizice
7. Scaderea frustrarii dezvoltand noi modalitati de comunicare
8. Crearea unui spatiu de bunadispozitie si placerea de a fi intr-un grup

Viziune – Crearea unui spatiu de dezvoltare si exprimare pentru fiecare, bazat pe acceptare si incluziune

Metodele folosite :
1. Art-terapie
2. Terapii relationale
3. Dans contemporan

Stimularea multipla, imbinarea metodelor terapeutice, inca de la o varsta timpurie reprezinta o premisa
favorabila in dezvoltarea copilului.

Desfasurare: In fiecare miercuri intre orele 14:00 – 15:30, incepand cu luna octombrie

Facilitatori: Plaiseanu Alina Mihaela si Porumboiu Alina – psihologi si consilieri cu experienta in lucrul cu copii ce prezinta TSA sau alte nevoi speciale.

Date de contact:
alina.plaiseanu@gmail.com 0724265015
alinaporumboiu@yahoo.com 0723671799

REZULTATE PROMITATOARE IN STUDIUL UNUI NOU MEDICAMENT PT TRATAREA SINDROMULUI X-FRAGIL

Ianuarie 9, 2011

 

Un nou studiu publicat in numarul din ianuarie al publicatiei  Science Translational Medicine comunica rezultate promitatoare ale primului medicament folosit pentru tratarea cauzei (nu a simptomelor) sindromului X-fragil, cea mai frecventa cauza a dizabilitatii intelectuale mostenite.Cercetatori ai Rush University Medical Center sunt implicati in testarea clinica a acestui medicament.

Primele testari ale medicamentului AFQ056 creat de Novartis Pharmaceuticals, testari efectuate pe 30 de pacienti cu sindrom X-fragil, au aratat imbunatatiri ale simptomelor unora dintre pacienti. Pacientii asupra carora efectele au fost favorabile prezentau un fel de “amprenta” in ADNul lor, amprenta ce determina pacientii care vor putea beneficia de pe urma administrarii acestui medicament.

Neurologul-pediatru Dr. Elizabeth Berry-Kravis, director al Fragile X Clinic and Research Program and the Fragile X-Associated Disorders Program at Rush spune: “Descoperirea aceasta este senzationala. Este pentru prima oara cand avem un tratament pentru cauza afectiunii neurologice cu retard intelectual in contrast cu toate tratamentele pentru ameliorarea simptomelor comportamentale. Acest medicament poate constitui un model pentru tratarea altor afectiuni ca autismul.”

Actiunea compusului este blocarea activitatii receptorului proteic, mGluR5, implicat in mare parte dintre functiile normale ale creierului, inclusiv in reglarea intensitatii conexiunilor neuronale, proces-cheie necesar pentru invatare si memorie. Pacientii afectati de sindromului X-fragil prezinta o mutatie intr-o singura gena numita Fragil X Mental Retardation-1 sau FMR1. Mutatia impiedica gena FMR1 sa produca proteina sa, FMRP, astfel ca aceasta proteina lipseste din creier. Rolul proteinei FMRP este de a bloca din conexiunile activate de mGluR5 iar daca aceasta proteina lipseste, va rezulta o hiperactivitate cerebrala prin mentinerea tuturor conexiunilor aberante cu efectele comportamentale si de retard asociate cu sindromul X-fragil.

Echipa de cercetatori condusa de Sebastien Jacquemont de la Universitatea Vaudois din Elvetia in colaborare cu Baltazar Gomez-Mancilla de la Novartis au analizat efectele medicamentului asupra tuturor celor 30 de pacienti sin u au reusit sa traga concluzii semnificative. Totusi, sapte dintre pacienti au prezentat imbunatatiri importante in comportament si vorbire.

Dr Berry-Kravis spune:”Timpul de tratament in studiul pilot a fost foarte scurt si este posibil sa fi fost nevoie de timp mai lung pentru ca imbunatatirile simptomelor sa se vada si la ceilalti pacienti. Important, medicamentul a fost bine tolerat si nu s-au inregistrat probleme.”

In acest moment se pregateste un studiu mai larg al medicamentului in care vor fi implicati 160 de pacienti din toata lumea, studiu in care se vor testa efectele unei administrari mai lungi a compusului. Unul dintre participantii la studiu este Rush University Medical Center. Sindromul X-fragil afecteaza 1/4000 baieti si 1/6000 fete de toate rasele  si etnii. Este cea mai cunoscuta cauza genetica (cu afectarea unei singure gene) a autismului sau a comportamentelor autistice. Alte simptome si semne sunt reprezentate de caracteristici fizice si comportamentale si intarzieri in dezvoltarea limbajului si a vorbirii. Handicapul poate merge de la usoare dificultati de invatare si pana la dizabilitati cognitive si intelectuale mai severe.

 

 

Traducere a articolului de pe Medical News Today:

http://www.medicalnewstoday.com/articles/213154.php

Eveniment. In desfasurare.

Octombrie 30, 2010

Faptele:

Asociatia „Catinca Maria” organizeaza impreuna cu colaboratorii sai, doua tinere si entuziaste psiholoage, un grup de terapie de socializare prin arta pentru 4-5 copii diagnosticati cu afectiuni din spectrul autismului, copii cu varste preadolescentine. Grupul se incheaga in iulie 2010 si isi tine cursurile pe timp de vara cu trei copii intr-un laborator al scolii generale 45 „Titu Maiorescu”, spatiu inchiriat de catre noi de la scoala respectiva.

Cursul se intrerupe temporar la inceputul anului scolar pana la gasirea unei noi locatii. Ideea nu este abandonata intrucat beneficiarii cursului, copiii, si parintii acestora sunt multumiti de rezultate si doresc continuarea lui.

Deoarece cursul dureaza doua ore pe zi si pentru ca aceste ore le alegem in cursul diminetii pentru a beneficia de atentia si concentrarea maxima a copiilor (intervalul orar gandit este 9-11) si pentru ca la ora 11, atunci cand cursul se incheie, parintii sau insotitorii copiilor se afla la serviciu, ne vedem cu totii pusi in fata dificultatii de a gasi o solutie pentru transportarea copiilor participanti la grup spre casele sau scolile lor.

In aceasta situatie dificila, organizatorii  gasesc ca posibila solutia de a continua grupul in incinta Scolii Speciale nr 10, acolo unde cei trei copii cu care s-a format grupul initial invata. Pentru aceasta obtin de la directoarea scolii acordul pentru desfasurarea cursului precum si o sala potrivita pentru activitatile vizate, sala libera pana la ora 11 a diminetii cel putin in zilele alese de noi. Mentionez ca intelegerea intre scoala, reprezentata de directorul ei, si asociatie s-a facut pe baza unui acord mutual, scoala avand interesul ca elevii sa isi imbunatateasca abilitatile sociale si comportamentale prin acest curs iar asociatia avand prin statutul sau interesul de a ajuta si a contribui la educatia copiilor afectati de autism.

Organizatorii reincep imediat cursul in aceasta scoala cu doi elevi dintre cei ‘vechi’ dar si cu unul nou-venit, miercuri, 27 octombrie. Intre timp anunta pe invatatoarele scolii, mergand din clasa in clasa, despre intentiile noastre, stiut fiind faptul ca, in general, chiar si in scolile speciale, copiii cu autism sunt deseori vazuti ca perturbatori ai orelor din cauza problemelor comportamentale specifice conditiei de care sufera. Anuntul nostru este complet transparent si include si informatia ca acest curs, desi subventionat mai mult de 50 % de catre asociatie, costa 40 ron pe sedinta (adica doua ore), suma ce se imparte la numarul de participanti copii, adica in jur de 10 ron de copil pe sedinta si reprezinta remunerarea terapeutilor implicati si achizitionarea de materiale didactice.

Joi, 28 octombrie primim deja mai multe cereri de inscriere la curs venite din partea parintilor copiilor din scoala. Stabilim de comun acord o intalnire pentru luni, 1 noiembrie, ora 8:30 cu parintii doritori si copiii lor, cu jumatate de ora inainte de inceperea cursului pe ziua respectiva pentru a discuta detalii legate de numarul maxim posibil de copii intr-un grup, o data si eventual, in cazul in care numarul de solicitanti creste, impartirea in doua grupe diferite de lucru a copiilor. Pentru luni asteptam deja 5 copii la 2 terapeuti. Detaliul acesta conteaza intrucat exista familii interesate de proiectul nostru cu tot ceea ce presupune el.

Vineri, 29 octombrie, unul dintre cei doi psihologi organizatori ai cursului si terapeut-insotitor al fetitei Catinca Maria la scoala speciala nr 10, este intampinata de catre o angajata pe post de femeie de serviciu a scolii care ii comunica mesajul venit de la directoare de a nu mai veni luni dimineata la cursul propriu intrucat acesta se suspenda. Alina ne anunta la randul ei decizia directoarei si in aceeasi dimineata ne prezentam de urgenta la scoala pentru a afla si a primi detalii despre acest anunt surprinzator.

La ora 10:20 intram in anticamera cabinetului directorilor iar acestia afla de la noi despre prezenta noastra acolo. La ora 10:45 suntem primiti inauntru unde ni se comunica cu brutalitate ca nu se mai poate permite folosirea de catre Asociatie a spatiului in care deja se afla materialele didactice! Motivul expus este posibilitatea si probabilitatea ca, din cauza faptului ca parintii trebuie sa plateasca o suma de bani pentru cursul asociatiei, directoarea scolii ar putea fi suspectata de catre angajatii scolii si/sau de catre parinti ca ar putea percepe o taxa nedeclarata, conform unei intelegeri informale care ar putea fi banuita intre directoare si asociatie. Deasemenea, alt motiv este ca educatorii scolii s-ar fi revoltat pentru faptul ca participarea la cursul asociatiei nu este gratuita.  Directoarea mai spune si ca scoala are specialistii ei,  sugerand ca nu ar fi nevoie de ajutor specializat din exteriorul scolii. Acest argument nu a aparut in dialogul initial dintre asociatie si scoala si nu s-a initiat nici o actiune educativa speciala pentru copiii cu autism in aceasta scoala.

Asociatia, prin reprezentantul ei, nu a reusit sa argumenteze in nici un fel decizia de a percepe acea taxa cursantilor intrucat nu a fost ascultata. I s-a repetat in continuu cuvantul ‘nu’.  Fara alte comentarii, ni s-a aratat iesirea din birou.

Vineri, 29 octombrie, am eliberat de toate materialele sala acordata de directiunea scolii pentru cursul nostru si am predat cheile dulapului in care acestea s-au aflat. Am anuntat telefonic toti parintii implicati despre decizia directiunii, acestia primind vestea cu mahnire si nemultumire.

Impresiile:

Suntem profund dezamagiti de decizia directoarei si revoltati la maxim de motivatiile sale egocentrice pentru aceasta decizie.

Consideram inacceptabile motivele interzicerii cursului nostru si indecent, umilitor si militienesc felul in care am fost anuntati de interdictie.

Cel mai grav ne apare abuzul grosolan de a dispune de un bun public, special destinat educatiei copiilor cu handicap, in functie de considerente strict subiective si neconcordante cu interesul specific al bunului, si anume, punerea mai presus decat bunastarea unor copii si a familiilor acestora si-asa greu incercate, a interesului meschin si inuman de a mentine o imagine artificiala de curatenie morala a unei persoane.

Blamam usurinta neempatica si grava cu care directiunea scolii a trecut diametral opus de la a aproba cererea noastra, la a nega si desface spontan acordul, aceasta mai ales pentru motivul ca in toata aceasta insiruire de actiuni, nu s-a luat nici o clipa in considerare emotia negativa declasata in atatia oameni implicati.

Este revoltator cum se manipuleaza, desconsiderandu-se, personalul angajat al scolii pe ale carui asa-zis nemultumiri se intemeiaza o falsa argumentatie de refuz. Totodata remarcam si dezaprobam practicile militienesti sau de penitenciar de intimidare si manipulare observate cand ni se aminteste de existenta specialistilor proprii ai scolii si cand incearca sa ne zadarniceasca actiunea prin motivatii de genul ‘parintii nu au bani nici pentru un pix sau hartie igienica’.

Consideram ca este nenaturala, invechita si periculoasa mentinerea in functia de director al acestei scoli a aceleiasi persoane din 1990 si ca acest fapt nu poate fi nicicum in folosul comunitatii de copii cu handicap educata de ‘supusii’ acestei persoane. Un om neimpresionabil in fata suferintei unui copil si a familiei acestuia este un om care nu poate conduce cu spiritul liber si cu empatie o scoala speciala. Un om care te alunga cu zambetul schimonosit politic pe chip credem ca face mai mult rau institutiei pe care vrea cu obstinatie sa o conduca pentru ca nu cauta solutii pentru copii si personal ci cauta mai degraba confortul sau propriu si autosuficient.

Incheiem intr-un sentiment coplesitor de dezamagire dar totodata nicidecum de resemnare cu crezul ca binele va invinge pana la urma.

Grup de terapii creative de socializare

Octombrie 27, 2010

Suntem incantati sa anuntam ca am reusit sa relansam grupul de terapii creative de socializare pentru copii cu autism si alte afectiuni legate de spectrul autismului si vrem sa multumim conducerii Scolii Speciale numarul 10 pentru spatiul acordat in acest scop.

Prima sedinta a fost asa cum ne-am dorit sa fie, adica foarte placuta pentru terapeuti dar mai ales pentru cei trei copii care au ‘avut curajul’ sa participe. Ii felicitam pe Alexandra, Kiti si David si le uram ‘bine ati venit’! In continuare ii asteptam si pe ceilalti copii interesati pentru a inchega grupul si pentru a incepe sa devenim ‘creativi’.

Acest grup porneste in prima instanta ca o maniera alternativa de punere in contact a copiilor cu dizabilitati. Pe parcursul intalnirilor, copiii vor avea ocazia de a socializa prin intermediul activitatilor de joc, de lucru corporal (dans, miscare, imitatie), de arta (pictura, modelaj, realizarea unui colaj impreuna), de a se cunoaste si de a deveni prieteni. Urmatorul pas este stimularea creativitatii copiilor si incurajarea manifestarilor artistice prin modalitati art-terapeutice. Si in aceasta secventa, accentul va fi pus pe relatia dintre copii si pe interactiunea in cadrul acestor activitati.Vom aborda concomitent si aspectul cognitiv si comportamental prin jocuri si programe care sa sustina cunostintele copiilor, dar sa le si imbunatateasca. Nu in ultimul rand, vom investi in crearea unei relatii terapeutice cu copiii care sa genereze o atmosfera relaxanta, securizanta, o ambianta placuta in care acestia sa lucreze constructiv. , descriere facuta de  psiholog Alina Plaiseanu.

Uram succes tuturor si dorim copiilor zile frumoase si interactiuni cat mai confortabile intre ei!

Later edit, 29 Octombrie, din pacate abia primit dreptul sa utilizam sala primita, ni s-a luat dupa numai o zi. Revin cu amanunte.

Scrisoare de recomandare

Septembrie 16, 2010

Desi nu este propriu-zis o scrisoare de recomandare, cele ce vor fi scrise mai jos vor constitui impresiile mele despre un om bun si frumos, dedicat si increzator, harnic si optimist, aflat in cautarea unor cai pentru desavarsire personala si profesionala.

Acesta este Alina Porumboiu, colaboratoarea si prietena mea de-alungul a trei ani, atunci cand a inceput sa lucreze cu fetita mea cu autism ca studenta la facultatea de psihologie, Universitatea din Bucuresti. Intre timp, Alina a absolvit aceasta facultate si Masterul de Psihoterapie Experientiala dar, cel mai important pentru subiectul acestei ‘scrisori’, a continuat neintrerupt sa se implice direct si proactiv in terapia fetitei noastre, imbunatatindu-si si dezvoltand noi abilitati specifice interactiunii cu persoanele cu dizabilitati.

De-alungul celor trei ani scursi, Alina a fost supranumita de noi, familia Catincai, dar si de intreaga noastra echipa ‘numarul 1’  iar de ea, Alina 1, am depins in multe cazuri pe care le-a administrat cu inteligenta si empatie. Nu vreau sa trec usor peste ce am scris in fraza anterioara si anume peste cuvantul ‘empatie’ intrucat vreau sa subliniez aceasta calitate deosebita si atat de timid aparenta la noi, din pacate, pentru ca fara empatie nu se poate intelege si, cu atat mai mult, ajuta un copil cu autism. Iar Alina are aceasta calitate.

As vrea sa fie foarte explicit faptul ca Alina nu o paraseste pe Catinca si pe noi, familia Catincai, ci continua sa caute solutii pentru deschiderea fetitei noastre catre lume in timpul grupului de terapie creativa initiat de ea si la care Catinca este prezenta cu bunadispozitie. Totodata Alina a depasit etapa de initiere iar motivatia ei pentru a invata mai departe si a avansa in profesiunea pe care si-a ales-o inspirat este absolut fireasca si fara indoiala de inteles.

Din motivele expuse mai sus, o recomand fara nici cea mai mica ezitare pe Alina tuturor familiilor incercate de conditii similare cu a fetitei noastre pentru a se increde in abilitatile acesteia de coordonare a echipei si supervizare a terapiei copilului respectivei familii.

Despre supervizarea programelor la domiciliu a copiilor cu tulburari din spectrul autist si ADHD, Alina considera ca programul psiho-educational multidisciplinar are avantajul ca extinde metoda ABA pe aria psiho-sociala si relationala dar si pe cea a integrarii emotionale in functie de nevoile specifice ale copilului si familiei acestuia.  Programul personalizat va cuprinde metode multidisciplinare luand in consideratie profilul unic al copilului dar si nivelul sau de varsta emotionala (pana unde s-a dezvoltat copilul in ceea ce priveste constientizarea si controlul propriilor sale emotii traduse prin comportamente).

In programele individualizate, adresate copiilor din spectrul autist sunt importante 3 lucruri: familia, consecventa programului si a echipei de lucru si potentialul copilului. Experienta mea acopera consilierea si psihoterapia cu adultii si copiii, gestionarea si organizarea grupurilor de lucru (a tutorilor in acest caz) si interventia psiho-educationala in sfera autismului. Ceea ce nu intra in atributiile unui supervisor sunt: evaluarea psihologica a copilului (aceasta fiind realizata de psihiatru sau psiholog clinician) sau recomandarea medicatiei.

Doresc tuturor succes si incredere, ajutorul nu trebuie sa vina neaparat de foarte departe:)

Educatia-pilon central in dezvoltarea persoanei cu autism si un drept fundamental. Studiu de caz.

Iulie 5, 2010

Cand Liuba m-a invitat sa vorbesc despre experienta mea in calitate de parinte a unui copil cu autism inscris in sistemul educational de stat nu am refuzat-o dar mi-am exprimat scepticismul referitor la beneficiile acestui fapt. M-am gandit ca lucrurile care ni se intampla noua sunt obisnuite si cunoscute de toata lumea, m-am gandit la starea de resemnare generalizata in legatura cu asteptarile de la autoritatile de stat si la concentrarea masiva a tuturor resurselor de care dispunem spre a ne ajuta propriul copil.

Apoi am reflectat si analizat motivele indoilelilor pe care le aveam si brusc, mi-am amintit o mica intamplare: cu o ocazie oarecare, mamica unei colege de clasa a baiatului meu mai mare i-a prezentat acestuia pe fiica ei cea mica, o fetita de varsta fetitei mele cu autism. Prima intrebare pe care Horia, baiatul meu, a pus-o mamicii respective a fost daca fetita ei vorbeste. Mamica s-a uitat ciudat la Horia si i-a raspuns, foarte politicos dealtfel, sigur ca da! …Cu alte cuvinte, provocarile specifice familiilor copiilor cu autism, din pacate aproape banalizate de frecventa mare cu care le traim, sunt deseori necunoscute pentru majoritatea oamenilor. Cred ca este bine totusi ca ceilalti oameni sa afle despre ele.

Eu am fost invitata aici sa povestesc despre ce a insemnat primul an de scoala pt fetita noastra si noi, familia ei. Kiti este inscrisa de anul trecut intr-o scoala speciala, in clasa a doua. Ea a fost insotita in permanenta de cate un psihoterapeut angajat de catre noi. Din cauza tulburarilor comportamentale caracteristice conditiei, Kiti a accentuat heterogenitatea grupului de 5 copii din care a facut parte iar acest fapt a stricat un fragil echilibru obtinut pana la venirea fetitei in clasa. Totusi, fiind mereu insotita, deci atent controlata si discret directionata, Kiti a constituit pentru grupul de copii mai degraba o curiozitate decat un factor de dezechilibru. Din pacate, prezenta fetitei noastre prin tulburarile de comportament specifice autismului dar si  programa rigida si inexplicabil de neadaptata pentru copiii acestia a facut-o pe conducatoarea grupului sa piarda controlul asupra grupului, sa se simta depasita. Astfel imi explic ceea ce a urmat.

Primul soc l-am trait la inceputul anului scolar cand am primit un telefon de la scoala prin care mi se sugera sa administrez copilului meu medicamente neuroleptice. A fost o surpriza acest telefon intrucat eram abia la inceput iar persoana cu care vorbeam nu ne cunostea inca. Am explicat ca in acest moment al vietii fetitei noastre noi, parintii ei, nu consideram necesara inceperea unui tratament medicamentos. Desi dupa acest telefon am crezut ca am clarificat nelamuririle cu privire la medicatie, am constatat din nou, cu surprindere dar si cu revolta, ca mai presus de vointa, de drepturile si pana la urma de bunastarea copilului meu, pentru personalul scolii era mult mai importanta asigurarea unei atmosfere cat mai comfortabila pentru el. Ati putea spune ca ii intelegeti, poate fetita mea este un personaj monstruos care distruge, agreseaza si altele. Va reamintesc ca fetita a fost in permanenta insotita de niste persoane competente care nu au lasat sa se intample nimic din cele imaginabile.

O alta intamplare care mi-a creat emotii negative si inutile s-a petrecut cand am cerut o caracterizare a copilului meu pentru ca aceasta caracterizare a cuprins cu o cruzime si o lipsa totala de inteligenta emotionala tot ceea ce fetita mea nu stie, nu face si nu poate si chiar mai mult decat atat. S-a dorit sa mi se demonstreze ca am un copil agresiv, necooperant, negativist, impotent. Nimeni nu a vrut sa imi spuna ca a invatat sa stea cuminte in banca ei sau ca scrie la masa 40 de minute sau ca a inceput sa raspunda si altor persoane. Concluzia formala primita: copilul e imposibil, bun de incuiat in casa pentru tot restul vietii lui.

Alt sentiment neplacut il am cand observ ca parintii sunt in general prea umili in fata autoritatii scolii si nu indraznesc sa ii judece deciziile. De aici rezulta un raport inegal de forte care ii da scolii prin reprezentantii ei posibilitatea sa exercite presiuni asupra parintilor. Lipseste transparenta in relatia scoala-parinti. Am experimentat ambele trairi in legatura cu scoala romaneasca.

In scoala speciala copiii trebuie sa invete lucruri mai presus de intelegerea lor, in general nefunctionale si neadaptate specific nevoilor lor. Au capacitati diferite de asimilare dar au acelasi carnet de note, trebuie sa treaca prin examinari la limba romana, matematica etc. Profesorii au diferite inspectii atunci cand o sala de clasa de 20 de metri patrati se umple cu peste 10 adulti si provoaca anxietate si agitatie copiilor.

Concluzia pe care o trag din experienta mea de parinte in Romania este ca procesul de educatie incepe gresit de la profesori, adica de la ce trebuie ei sa predea, de la cate ore trebuie ei sa predea, de la cum trebuie ei sa performeze in fata unor inspectori etc, iar satisfacerea nevoilor reale ale copilului este mai degraba un efect intamplator si nu cautat. Riscul este ca profesorul  sa devina prea arogant ca sa mai poata invata ceva de la copii. Copilul meu, desi sufera de autism, m-a invatat ce inseamna empatia.

Terapii creative de socializare

Iunie 20, 2010

Asociatia „Catinca Maria” impreuna cu psihoterapeutii experientiali Alina Porumboiu si Alina Plaiseanu initiaza formarea pe timpul vacantei de vara a unei mici clase de copii cu autism sau cu alte deficiente de invatare, copii cu varste cuprinse intre 7-12 ani.

Terapeutii coordonatori, cu experienta in lucrul cu copiii cu autism de mai mult de doi ani, vor aplica principii de art terapie cu stimularea senzoriala si cognitiva prin intermediul jocului in grup, utilizand metode comportamentale, relationale si experientiale.

Clasa se va intruni de doua ori pe saptamana, timp de doua ore dimineata si va fi formata din 4 copii. Taxa de participare pentru fiecare copil este de 40 ron pe zi. Cei 160 ron stransi zilnic de la cei 4 copii reprezinta plata celor doi terapeuti (25 ron/ora/terapeut), adica 100 ron, plus taxa de inchiriere a salii (50 ron/zi) si plus materiale consumabile, 10 ron.

Locul de desfasurare se afla in incinta scolii generale numarul 45, „Titu Maiorescu” situata pe Calea Dorobantilor, nr 163, sector 1, Bucuresti.

Pentru cei interesati de inscrierea copiilor lor in aceasta clasa va stam la dispozitie la numarul de telefon 0728063062, Mihaela Maria Rizea.

Va asteptam cu drag!